Poale-n brau moldovenesti

Sa rupi un pic ritmul, sa te-ntorci in locuri uitate de tine si de lume... ce lucru binefacator! 

Atmosfera idilica de sambata dimineata a fost ciuntita doar de zgomotul unei drujbe, semn ca dincolo de aerul romantic al toamnei, omul pragmatic stie ca e vremea sa isi stivuiasca lemnele pentru iarna. 

Asa ca am pornit, intr-un elan tata-fiica, spre zari mai salbatice, culmi cu vant usor, cat sa prinzi cu binoclul si ulii in zbor.

In varf de deal/ Scrutam orizontul / Sa zabovim un pic

Destinatia finala: Vulcanii Noroiosi, mai populati si mai populari decat ii lasasem, bolborositori si fotogenici, spre incantarea turistilor straini. O tacla la terasa din apropiere, cateva camere pentru cei care fac un popas mai lung, vederi si suveniruri, un turism cuminte si neagresiv, nimic kitchos sau invaziv.

Vulcanii Noroiosi inconjurati de curiosi / Uite-l cum bolboroseste / Father-daughter moment

Dupa 5 ore jumatate de luat lumea-n cap pe coclauri, te razbeste o foame cumplita! Si e momentul potrivit sa mai faci o incercare cu drojdia proaspata, poate de data asta se incumeta si creste aluatul! Asa ca risc si o mai rog frumos, pentru ultima data, care de altfel s-a dovedit una cu noroc, caci poalele-n brau au iesit delicioase si pufoase!

Pentru aluat:

1. 700g faina
2. 1 cub mare de drojdie (aprox 80g)
3. 2 linguri de zahar
4. 1 pliculet de praf de copt
5. 1 pliculet vanilie
6. aprox. 100ml de ulei
7. 300ml de apa 
8. putina sare

Pentru umplutura:

1. 700-800g de branza putin sarata
   2-3 linguri de zahar
   max 3 oua
   putina vanilie

*Eu am facut reteta la jumatate si mi-au iesit 9 poale-n brau.

Drojdia o dizolvi intr-o cana de apa calduta. Intr-un lighean mare pui faina, iar pe margini presari zaharul, praful de copt, zaharul vanilat, sarea. In mijloc faci o adancitura in care torni drojdia dizolvata. Aduci putina faina de pe margini si amesteci in căuşul format, apoi acoperi cu un prosop curat si lasi la loc calduros, vreo 10 minute.

Te apuci apoi de framantat, cu miscari dinspre exterior spre interior,  turnand treptat ulei si potrivind cand din apa, cand din faina, cand din ulei. Aluatul nu e stiinta exacta :-) , asa ca sunt orientative catitatile, unele tipuri de faina pot absorbi de pilda mai multa apa, trebuie sa simti la mana consitenta, iar asta vine si cu experienta. La final, aluatul trebuie sa fie moale, elastic si sa nu se mai lipeasca de maini sau de peretii vasului. Il lasi cam o ora, acoperit, la loc calduros, sa isi dubleze volumul.

Oare creste, nu creste?!

Intre timp, pentru umplutura, razi branza si amesteci toate ingredientele.

Pe blatul de lucru torni ulei, rastorni aluatul, ii dai o forma de sul si il imparti in bucati egale.

 

Fiecare bucata o intinzi cu sucitorul, in forma patrata (sau aproximativ :p) . In mijloc pui o lingura de compozitie (sau mai mult in functie de cat de mare e bucata de aluat) si impaturesti aducand spre centru doua cate doua varfurile opuse ale patratului (vezi foto de mai jos).

Se asaza in tava tapetata cu hartie de copt, se ung cu ou, se presara cu zahar si se dau la cuptorul preincins, cam 25-30 de minute. Cuptorul bunicilor nu-i ultima fita :p , asa ca recomand sa mai verifici, sa mai intorci tava, sa le pazesti in functie de performantele cuptorului tau. Dupa primele 10 minute incepe sa miroasa innebunitor! Cand le scoti din cuptor le ungi cu putina apa calda in care ai dizolvat 1-2 linguri de zahar si le mai acoperi, cat sa se "pufoseasca".

Se ia apoi un loc pe iarba si...rabdare! Se fac poze!

Fotograful ia o inghititura ca sa nu lesine de pofta :-) !

Bunicul a venit la fix de la culesul de nuci, pentru ca miejii de i-am aratat pe Facebook sa-ntregeasca meniul :-) .